31 august 2009

Pe la Arieseni ati ajuns?



Am descoperit un locsor minunat in tara noastra...cam tarziu, dar e bine si acum: se numeste Arieseni si este in judetul Alba. Vara asta am fost prima oara si mi s-a parut super dragut.

Este o statiune in Muntii Apuseni, departe de tigania si cocalarimea din Valea Prahovei. Sau ma rog, fitzele mai dinspre Brasov/ Poiana..



In primul rand privelistile sunt minunate: verde cat vezi cu ochii. Oamenii - deosebiti, prietenosi, deschisi. Statiunea este pliiiina de pensiuni si gasesti cazare incepand de la 50 de ron. Conditiile sunt foarte ok, pentru ca majoritatea pensiunilor sunt recent construite. Este o zona in plina dezvoltare..Iarna se si schiaza pe acolo..




In zona sunt o multime de obiective turistice. Pozele pe care le-am ales sunt de pe drumul spre Ghetarul de la Scarisoara (despre care o sa va povestesc intr-o postare cat de curand)..Sunt o groaza de pesteri si alte minuni ale naturii.









Nu va recomand sa cumparati legume si fructe de la pietele de pe marginea drumului (foto jos) pentru ca sunt exact aceleasi ca la "magazinul de la colt", dar duble ca pret..Au in schimb si niste produse preparate de ei , gen palinca, siropuri, etc.



La Arieseni am mancat cea mai buna ciorba din viata mea. Am gasit-o in centru comunei, la o terasa care se numea Vank. E vorba de ciorba ardeleneasca de porc, dar oricum aceeasi zeama ti-o aducea si daca iti luai de vacuta sau de afumatura. Ideea e ca era SENZATIONALA. Plus ca daca cereai doua portii din aceeasi ciorba (pt 2 persoane), ti-o aducea intr-un vas imens..cam de 4 portii obisnuite. Castonul ala imens facea 14 ron.

Afinele sunt fuctele-vedeta din zona, asa ca evident ca dulceata din papanasi era din ..afiiiineeee. Buni si papanasii, dar nu senzationali.
Insa, apropo de afine...am baut o afinaaaaataaa..cea mai taaareee!!!!





D' ale irlandezilor...




Vedeti personajul din imagine? Ei bine, l-am intalnit pe strazile din Dublin, mai exact prin Temple Bar.
Era vizavi de terasa la care eu si colegul Lica luam masa.
Era un om costumat in verde, dubios, cu barba roscata, si cu care toata lumea facea poze...Mai putin eu..asa ca tre' sa folosesc desenul asta de pe net ca sa va dati seama despre ce vorbesc..
Noua nu ne mai intra mancarea ca muream de curiozitate sa vedem cine e "individul" si care e treaba cu el.. Eu si Lica mai aveam un pic si puneam pariu pe identitatea personajului.
Vine chelnerul. Il intrebam:
-Cine este personajul acela in verde?
-Care personaj?
-Cel de peste drum. Colegul meu crede ca este Grinch, care a furat Craciunul..

Se innegreste chelnerul la fata si zice pe un ton raspicat:
-Nu, nu este Grinch!!!!!

Eu atunci fac pe desteapta:
-Ah, stiu eu ce este: este un elf!

Chelnerul deja era iritat, si ne lamureste in cele din urma:
-Nu e nici Grinch, nici elf! Este un simbol al Irlandei!

...si am tacut si ne-am vazut in continuare de mancarea noastra, cu capul in pamant...

L-am cautat acum pe net si cica se numeste Leprechaun, adica un fel de spiridus ceva care se tine numai de farse, pozne si rautati.

30 august 2009

DE PRIN DUBLIN....



Nu pot sa ma laud ca am vazut cine stie ce din Dublin. L-am vazut in fuga, pe fast forward..Mi-a lasat impresia ca este un fel de imitatie mai palida a Londrei, dar cu toate astea foarte , foarte tare. Totusi, nu se simte deloc agitatia unui mare oras - decat in zona magazinelor si noaptea in zona cluburilor - Temple Bar.



Am aruncat , tot din fuga, o privire la St Patrick's Cathedral (foto sus) si la Dublinia (foto jos) - unde, daca as fi intrat, as fi invatat poate ceva despre vikingi si stilul lor de viata...asa am ramas doar cu imaginea cladirii, destul de impresionanta si ea.




Din pacate, tiganii nostri ne fac "reclama" si la Dublin...In juma de ora de plimbare prin centru, am dat de 10 de tiganci romance la furat si cersit..
Sunt si romani veniti la munca cinstita acolo, multi, insa noi am dat de unul care se lauda ca de cativa ani i-a confiscat politia 3 masini pentru ca sofeaza fara carnet...




Preturile mi s-au parut la fel de mari ca si la Londra. Cu 10 euro (43 ron) de abia mancai in centru un hamburger cu cartofi prajiti si o cola medie. Daca voiai o friptura cu garnitura te ducea cam la 30 de euro de persoana o masa.
In magazinele de haine nu am avut timp sa intru, dar din ce am vazut in vitrine, aveau reduceri destul de mari.




Irlandezii , ca si englezii, nu glumesc cand vine vorba de mic dejun. Manaca , frate, nu gluma! Carnati, fasole, bacon prajit, omleta, toate nenorocirile prajite ei le mananca dimineata...nu zic ca nu-s gustoase...dar sa mananci fasole cu carnati la micul dejun mi se pare deja prea mult :)) nu ca as fi eu fanul micului dejun cu un croissant si iaurtel :))


Un loc care mi s-a parut foarte tare este Temple Bar - o zona, mai degraba o strada, plina cu pub-uri. Daca vrei sa bei in pub-uri, trebuie sa vii cu portofelul plin. Nu poti sa bei o bere cu mai putin de 5-6 euro...Eu mi-am luat un Bacardi Breezer care era vreo 8 euro.
La ei toata lumea bea , evident, berea nationala: GUINNESS...E o avedarata nebunie cu Guinness. Poti vizita fabrica lor de bere cu 15 euro, pret in care primesti presupun si de baut...


La ei, distractia nu este numai pentru tineri. La 12 - 1 noaptea in Temple Bar am vazut o multime de batrani peste 60 de ani, veniti la baut bere si cantat... In multe puburi era muzica live...







24 august 2009

Parque das Nações



Mi-a mai ramas un singur lucru de povestit din Lisabona si gata!! E vorba despre Parque das Nações. Este cea mai moderna zona pe care am vazut-o in Lisabona.
Cladiri moderne, futuriste, un mall, expozitii, oceanariul, telegondola, zeci de restaurante, cea mai inalta cladire din Lisabona ( Torre Vasco da Gama - se vede in poza de jos, in dreapta), etc etc - toate se gasesc in Parcul Natiunilor.





Cea mai mare parte a cartierului a fost construita cu ocazia Expozitiei Mondiale din 1998, care a marcat 500 de ani de la celebra calatorie in India a lui Vasco de Gama.



In poza de mai sus se vede podul Vasco da Gama, al 9-lea ca lungime din lume (17.2 km). Si el a fost dat in folosinta tot in '98, cu ocazia expozitiei mondiale.


Din pacate la ora la care am ajuns eu in parc - duminica, 8 seara, gondolele nu mai functionau :(

BAIRRO ALTO



Daca aveti chef de iesit noaptea in Lisabon, atunci Bairro Alto is the place.
Auzisem ca aici este nebunia si dezmatul, dar eu am ajuns in zona pe la 7 si nu misca nimic... Strazi goale..Cautam un loc unde sa mancam. L-am gasit pe la 7 jumate, iar dupa ce am plecat, peste vreo ora, de acolo am gasit un cu totul atlfel de Bairro Alto...Este un cartier care traieste numai noaptea.



Incepuse deja forfota...Terase si baruri unele langa altele, lumea relaxata...
Multi stateau, ca in poza de jos, pe niste bancute in fata barului...
Aici nebunia incepe cam pe la 10 seara si tine pana spre dimineata, mai exact ora 3...asa a fost reglementat prin lege...din cauza zgomotului..




Umbla vorba ca si pe aici se gasesc droguri la tot pasul...








22 august 2009

SINTRA




Este absolut obligatoriu sa mergeti in excursie la Sintra daca toti ajungeti pe la Lisabona. Este foarte aproape si sunt trenuri din 20 in 20 de minute din gara Rossio. Pe bilet am dat parca 3.40 euro dus -intors. Oricum, transportul in general in Lisabona e ieftin, mai ales cu trenul. La metou o calatorie e 70 de centi.




Sintra este o localitate la 30 de km de Lisabona, care a fost resedinta de vara a regilor Portugaliei din secolul XIII pana la sfarsitul secolului XIX. Asa ca sunt o multime de palate si muzee de vizitat in zona. Biletele de intrare variaza intre 5 si 11 euro.Cel mai tare castel pe care l-am vazut acolo a fost Castelo dos Mouros (din poza de sus , dar si in cea de jos), pret de intrare 5 euro.






Am facut greseala sa imi cumpar bilete de autobuz care sa te duca la toate palatele astea. O mare teapa!! In primul rand ca am dat si destul de mult pe bilet - 4.5 euro, in al doilea rand l-am asteptat vreo 15 minute, in al treilea ne-a bagat pana la refuz in autobuz...nu aveai loc nici sa respiri. Asa ca am coborat urgent la prima statie si am mers pe picioarele noastre pana in varful dealului, la Castelo dos Mouros.





In primul rand daca va duceti la Sintra, nu luati exemplul meu. Eu m-am dus imbracata ca o floare: in fustita si papucei! Frateeee, e de mers!!! Ca pe munte! Practic, am facut un mic traseu..numai ca era poteca. Dar tot e bine sa fii imbracat si incaltat lejer. Am facut vreo 30-40 de minute pe jos pana in varf. Ah, multi fac greseala sa o ia pe jos pe drumul autobuzului. Mare greseala - e foarte lung. Exista indicatoare foarte clare pentru cei care vor sa mearga pe jos. Drumul e diferit.



Privelistea de sus este absolut senzationala. Ti se tare respiratia si ti se inmoaie genunchii...si un pic de frica, pentru ca trebuie sa mergi pe o punte destul de ingusta iar jos este prapastie.
Castelo Dos Mouros a fost construit de mauri in secolul VIII. Acum evident sunt niste ruine..a mai fost restaurat pe alocuri.



Am mai vazut un castel. E primul care iti iese in cale - Palacio National Sintra. Nu m-a impresionat deloc..poate doar bucataria (foto jos) , unde erau niste vase imense de gatit...


Pe traseul catre Castelul Maurilor am dat si peste casa unde a locuit la batranete scriitorul Hans Christian Andersen (Crăiasa zăpezilor”, "Mica sirena”, „Hainele cele noi ale împăratului” şi „Ratusca cea urata”).


Daca vi se face foame, nu va opriti chiar la terasele / restaurantele de langa Palacio National, au preturi foarte mari. Mai mergeti un pic pe stradute si veti gasi tot felul de localuri dragute cu preturi ok.



Imi pare rau ca nu am vazut Palacio de Pena, cred ca este cel mai tare. Era si mai sus de castelul maurilor. Intrarea era de 11 euro. L-am lasat pentru data viitoare :)

21 august 2009

O TARA DE RETARZI...



Imi pare rau. Dar asa e. Nu toti. Dar multi.
De ce?
Pentru ca astazi mergeam linistita pe strada, regulamentar pe trotuar, si la un metru de mine s-a spart de asfalt UN OU aruncat de la etajele superioare ale unui bloc.
De asta e o tara de retarzi..si nu numai, evident.
Unui dobitoc i s-a parut amuzant sa arunce cu oua crude in oameni de la balcon..s-a oprit la un metru de mine, dar la picioarele unui domn care mergea si el pe trotuar.
Bine ca nu i s-a parut amuzant sa arunce cu ghivece cu flori.

COSTA DA CAPARICA



Ramasese sa va spun care e treaba cu Costa da Caparica. Este o statiune situata cam la 10 km de Lisabona, in directia opusa fata de mult mai cunoscutele Cascais si Estoril. Eu am ales sa stau aici pentru ca in Top 10 Lisabona Costa de Caparica era pe locul 1 la cele mai bune plaje.

Adevarat, dar in rest nu este decat o mare plictiseala. Efectiv, in afara de plaja si mancare nu prea ai ce sa faci acolo...





Plaja de la Costa da Caparica este imensa...30 de km de plaja in continuu. Plajele au fost numerotate de la 1 la 20 si ajungi la ele cu un trenulet.

Fiecare plaja are ceva specific: de exemplu plajele 17, 18 si 19 sunt pentru nudisti si homosexuali.

Eu am mers cu trenuletul la plaja 20, care era o plaja obisnuita...vedeti in poza de jos.





Va dati seama ca fiind 30 de km de plaja, poti gasi portiuni in care sa stai si singur pe toata plaja.

La fiecare plaja / oprire de trenulet exista cate un bar /terasa/restaurant cu preturi foarte decente.




Cm de la plajele 7, 8 incep si campingurile: in derptul fiecarei plaje , undeva peste drum, zeci, poate sute de rulote...ca in poza de jos. Campingurile astea nu sunt in statiune...




Eu am stat la un hotel in statiune, care chipurile era de 4 stele, dar nu le merita...nu avea nici macar mini bar in camera. Se numeste hotel Costa da Caparica, nu il recomand. Ma rog, are o pozitie foarte buna, e chiar pe plaja, dar ...am fost si la mai bine si cu bani mai putini decat am dat pe asta.



In Costa da Caparica am vazut cele mai tari /mari/senzationale valuri din viata mea. Este o plaja pentru surferi asa ca valurile sunt foooarte misto. De fapt valurile au fost singura mea motivatie sa intru in apa. Pentru ca este gheata. Cea mai rece apa in care am intrat vreodata. Ingheti instantaneu..Dar adrenalina te facea sa mai uiti de cat de rece era apa...




E usor sa ajungi din Costa de Caparica in Lisabona. Autobuzele 161 si 153 vin la un sfert de ora si te lasa in oras. Faci cam 20 de minute pe drum.
Ca sa ajungi in Lisabona treci de fiecare data pe Ponte 25 de Abril - un pod suspendat de 2,277 m - cel mai mare pod suspendat din lume.
Se mai poate ajunge in Costa da Caparica di cu feribotul lin Lisabona pana la Trafaria si de acolo cu autobuzul. Eu nu am incercat varianta asta. Ei folosesc feribotul la fel de normal ca si autobuzul sau metroul.





Spre deosebire de Cascais si Estoril preturile la restaurant erau ceva mai mici si portiile, dupa cum ati vazut intr-o postare anterioara, uriase.




Restaurantele si terasele nu aratau cine stie ce, insa mancarea venea repede. Chelnerii nu sunt tocmai prietenosi, dar isi faceau treaba bine.