6 aprilie 2010

La Urgenta...


De Paste, de fapt cu o zi inainte de Paste, in Sambata mare, am ajuns la Urgenta!
Ma simteam rau de doua zile, aveam dureri si m-am panicat...Am zis ca trece de la sine, dar era din ce in ce mai rau. Ma trezeam si din somn de durere. Apropiatii, vazandu-ma stresata, panicata si indurerata, m-au indemnat sa merg la medic:
-Hai, maaa, du-te o sa te tina 5 minute, iti da un medicament si gata! Injectie? Stai, ma, linistita, ca nu iti face nicio injectie!

Ma duc la spital. Ma ia o asistenta si ma duce intr-o camera plina de 5 medici si vreo 3 asistente.
Medicul de garda, o femeie la vreo 30 de ani, ma ia tare:
-Spuneti, care este URGENTA dumneavoastra?

Eu, cand aud asa tare si raspicat cuvantul URGENTA, raspund cu o jumatate de gura.
-Poftim?
Eu repet, la fel de incet:
-Ma doare...mana!

Si m-am inrosit la fata. Suna dubios ca urgenta mea e ca...ma doare mana.
-Unde va doare?
-Sub brat!
-Aveti vreo rana? Vreun semn? Vreo vanataie?
-Nu, nimic.
-V-ati lovit?
-Nu!
-Ati carat ceva?
-Nu!
-Ati fost la sala?
-Nu.
-Bine, asezati-va pe pat si ridicati bluza.
Nici bine nu ma asez ca vine una sa imi ia sange.
Ma trimite la asteptat intr-o alta camera.
Acolo vine alta asistenta cu o seringa fioroasa catre mine. Inca o intepatura!!!

Peste 10 minute, vine un medic mai serios. La vreo 60 de ani.
-V-a muscat prietenul?
-Aaaa...nu!
-V-a ridicat si v-a strans tare in brate? Ca eu am o prietena care a patit asta...
-Mmm..nu!
Imi zice sa ma dezbrac. Sa ma descalt. Ma pune sa ma pipai sa vad daca nu am cumva vreun nodul care sa provoace durerea. Niciun nodul.
Ma aseaza pe un pat si scoate un ciocanel. Incepe sa ma ciocane in talpa, in genunchi, in burta.
Nu vede nimic suspect. Cheama un alt medic. Ii spune de ce "sufar", nici ala nu isi poate forma o parere. Vrea sa cheme un chirurg, dar avea treaba.

Ma ia domnu' doctor intr-o alta camera. Deja sunt asezata pe al treilea pat. Sunt legata cu niste fire de mana si imi administreaza...un fel de socuri! Vreo 5 minute numai in "electrosocuri" m-au tinut, ca sa zic asa...ca le-am zis eu ca am mana usor amortita.

Nici aici nu vede nimic in neregula cu mine. Scoate dintr-un dulap o carte imensa si cauta prin ea. Se opreste la o poza cu un om care are incercuita zona de sub brat. Si incepe sa citeasca. Scrie acolo ce as putea avea.

Plecam de acolo si ne intoarcem in camera cu multi medici si asistente. Se aseaza medicul la masa cu inca alti 3 in jurul lui si le citeste si astora din carte sa incerce sa isi dea seama ce naiba am.

Nu se ajunge la nicio concluzie.
Dupa vreo ora jumate, diagnosticul a fost: LEZIUNE BRAT si mi-au dat un antiinflamator si Omez pentru stomac.
Astazi nu ma mai doare aproape deloc. Dar totusi...ce am avut????
Ca sa nu mai zic ca am ajuns subiect de glume printre prieteni ca m-am dus "degeaba" la Urgenta :((

5 comentarii:

  1. bine ca te-ai dus degeaba, si nu ti-au gasit, doamne fereste, cine stie ce. Dar nu ti-au pus totusi vreun diagnostic ceva...pe reteta nu scrie nimica?

    RăspundețiȘtergere
  2. Durerea este un semn al vindecarii...cea in c.r nu are leac...in sensul de nepasare-ufff

    RăspundețiȘtergere
  3. @ ana: pai mi-au pus: LEZIUNE BRAT! :))

    RăspundețiȘtergere